Opţiuni la plata impozitelor

Pe 17 mai este ultima zi în care se pot depune la ANAF declaraţiile fiscale pentru veniturile realizate în anul 2009. Formularul 200 se completează numai de către contribuabilii persoane fizice care obţin venituri din activităţi independente, cedarea folosinţei bunurilor, activităţi agricole, operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen şi transferul titlurilor de valoare. Cota de impozit este de 16%, însă contribuabilii au anumite drepturi de opţiune privind calculul venitului net impozabil.
Declaraţia de venit se depu­ne de către contribuabilii care au desfăşurat activitatea în mod individual sau într-o formă de asociere ce nu a dat naştere unei persoane juridice. Pe baza acestei declaraţii (Formula­rul 200) ANAF va emite decizia de impozitare până la data de 15 septembrie a anului următor celui pentru care se face impunerea. 

Cine nu trebuie să depună declaraţia de venit
Nu se depun declaraţii de im­pu­nere pentru următoarele catego­rii de venituri:
a) venituri nete determinate pe bază de norme de venit, cu excepţia contribuabililor care au depus declaraţii de venit estimativ în luna decembrie şi pentru care nu s-au stabilit plăţi anticipate, conform legii;
b) venituri din cedarea folosinţei bunurilor prevăzute la art. 63 alin. (2), a căror impunere este finală;
c) venituri sub formă de salarii şi venituri asimilate salariilor, pentru care informaţiile sunt cuprinse în fişele fiscale, care au regim de declaraţii de impozite şi taxe sau declaraţii lunare;
d) venituri din investiţii, cu excepţia tranzacţiilor de titluri de valoare, precum şi venituri din premii şi din jocuri de noroc, a căror impunere este finală;
e) venituri din pensii;
f) venituri din activităţi agricole, a căror impunere este finală;
g) venituri din transferul proprie­tăţilor imobiliare;
h) venituri din alte surse.

Venituri din activităţi independente
Veniturile din activităţi independente cuprind veniturile comercia­le, veniturile din profesii libere şi ve­niturile din drepturi de proprietate intelectuală.
Sunt considerate venituri comerciale veniturile din fapte de comerţ ale contribuabililor, din prestări de servicii, precum şi din practicarea unei meserii.
Constituie venituri din profesii libere veniturile obţinute din exer­ci­tarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fis­cal, expert contabil, contabil au­to­rizat, consultant de plasament în va­lori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfăşurate în mod independent, în condiţiile legii.
Veniturile din valorificarea sub orice formă a drepturilor de pro­prie­tate intelectuală provin din bre­vete de invenţie, desene şi modele, mos­tre, mărci de fabrică şi de co­merţ, pro­cedee tehnice, know-how, din drepturi de autor şi drepturi conexe dreptului de autor şi altele asemenea.
Contribuabilul are dreptul de a  opta între impunerea veniturilor din „activităţi independente” sau „din alte surse”. Opţiunea de im­pu­nere a venitului brut se exercită în scris, în momentul încheierii fie­cărui raport juridic/contract şi este aplicabilă veniturilor realizate ca urmare a activităţii desfăşurate pe ba­­za acestuia.
Dacă a optat pentru „activităţi in­dependente”, art. 52 lit. d) din Codul Fiscal prevede reţinerea la sursă a impozitului, reprezentând plăţi anti-cipate. Plătitorii veniturilor din ac­ti­vităţi desfăşurate în baza contrac­te­lor/convenţiilor civile au obligaţia de a calcula, de a reţine şi de a vira im­pozit prin reţinere la sursă, re­prezentând plăţi anticipate, din ve­niturile plătite. Impozitul ce trebuie reţinut se stabileşte după cum ur­mează, aplicând o cotă de impunere de 10% la venitul brut. Acest impozit se virează la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care a fost plătit venitul.
Dacă a optat pentru impozitarea veniturilor „din alte surse”, impoz­i-tul pe venit se calculează prin re­ţi­nere la sursă la momentul plăţii ve­niturilor (deci nu anticipat!) de către plătitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului brut. Acesta reprezintă impozit final şi nu mai intră în procedură de re­gularizare (art. 78, lit. e) din Codul Fis­cal). Impozitul astfel reţinut se vi­­rea­ză la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare ce­lei în care a fost reţinut. Opţiunea „alte sur­se” este mai favorabilă a­tunci când contribuabilul are cheltuieli deductibile, care pot fi scăzute din baza de impozitare.
Pe de altă parte, venitul net din-tr-o activitate independentă, desfăşu­ra­tă de contribuabil individual, fără salariaţi, se poate determina şi pe ba­za normelor de venit stabilite de di­recţiile generale ale finanţelor pu­blice. Sunt vizaţi micii manufacturieri, ateliere de reparaţii, meditatori, muzicanţi, instructori auto etc. Aceş­tia nu au obligaţia să depună decla­raţia de venit până la 17 mai. Însă contribuabilii care determină veni­tul net pe bază de norme de venit, precum şi cei pentru care cheltuie­lile se determină în sistem forfetar şi au optat pentru determinarea ve­ni­­-t­ului net în sistem real depun, odată cu cererea de opţiuni, şi de­cla­raţia de venit estimat (Formularul 220). Termenul pentru această de­cla­raţie a expirat pe 2 februarie.

Venituri din cedarea folosinţei bunurilor
În această categorie de venit intră veniturile din închirieri şi subînchirieri de bunuri mobile şi imobile, precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal.
Veniturile obţinute din închirieri şi subînchirieri de bunuri imobile sunt cele din cedarea folosinţei lo­cuin­ţei, caselor de vacanţă, garajelor, terenurilor şi altele asemenea, a căror folosinţă este cedată în baza unor contracte de închiriere/subîn­chiriere, uzufruct, arendare şi altele asemenea, inclusiv a unor părţi din acestea, utilizate în scop de reclamă, afişaj şi publicitate.
Şi în cazul veniturilor privind ce­darea folosinţei bunurilor, pro­prie­tarul are un drept de opţiune pri­vind modul de determinare a ve­ni­tu­lui net impozabil: prin aplicarea co­telor forfetare de cheltuieli sau pentru determinarea venitului net în sistem real, pe baza datelor din con­­tabilitatea în partidă simplă.
În prima variantă, în vederea de­terminării venitului brut, la sumele reprezentând chiria sau arenda în bani şi/sau la echivalentul în lei al veniturilor în natură se adaugă, dacă este cazul, şi valoarea cheltuielilor ce sunt, conform dispoziţiilor legale sau înţelegerii contractuale, în sarcina proprietarului, uzufructuarului sau a altui deţinător legal, dar sunt efectuate de chiriaş (în cazul în care acestea nu se scad din chirie). Ve­ni­tul net din cedarea folosinţei bunu­rilor se stabileşte prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asu­pra venitului brut. Cheltuiala deduc­tibilă aferentă venitului, stabilită în cota forfetară de 25% aplicată la venitul brut, se consideră a fi uzura bu­nurilor închiriate şi cheltuielile oca­zionate de întreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reţinut de intermediari, pri­mele de asigurare plătite pentru bu­nul cedat spre folosinţă, respectiv eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi grindina, seceta, inundaţii, incendii şi altele asemenea.
În cazul opţiunii pentru determi­narea venitului net din cedarea folo­sinţei bunurilor în sistem real, venitul net din activităţi independente se determină ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, deduc­ti­bile, pe baza datelor din contabilitatea în partidă simplă, ca diferenţă între venitul brut şi cheltuielile afe­rente realizării acestuia.
Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunu­rilor au obligaţia ca în termen de 15 zile de la începerea activităţii să în­re­gistreze contractele de închiriere la organele fiscale în raza cărora îşi au domiciliul fiscal şi să depună For­mu­larul 220 „Declaraţia privind ve­nitul estimat”. Pe baza acestei decla­raţii se emite decizia de impunere pentru plăţi anticipate, care se vor efectua în 4 rate până la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru.
Pe data de 17 mai se depune altă declaraţie, şi anume cea privind ve­niturile realizate (Formularul 200), în care se va declara venitul net reali­zat din cedarea folosinţei bunurilor.
Persoanele fizice care realizează venituri din cedarea folosinţei bu­nu­rilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârşitul anului fiscal, începând cu anul fiscal următor califică aceste ve­nituri în categoria venituri din acti­vităţi independente şi se supun re­gulilor de stabilire a venitului net în sistem real prin organizarea conta­bi-lităţii în partidă simplă.

Activităţile agricole pentru care venitul net se stabileşte în sistem real
În această categorie sunt cuprin­se venituri din cultivarea şi valorificarea florilor, legumelor şi zarzava­tu­rilor, în sere şi în solarii, special destinate acestor scopuri şi/sau în sistem irigat, precum şi din cultiva­rea şi valorificarea arbuştilor, plan­te­lor decorative şi a ciupercilor, din ex­ploatarea pepinierelor viticole şi po­mi­cole şi din altele asemenea.
Declaraţia de venit (Formularul 200) se depune de către contribuabi­lii care au optat pentru determina­rea venitului net în sistem real, pe ba­za datelor din contabilitatea în par­tidă simplă, nu şi de către cei im­puşi pe baza normelor de venit.

Cåştiguri rezultate din transferul dreptului de proprietate asupra titlurilor de valoare
Declaraţia se depune de contri­bua­bilii care, în anul de raportare, au realizat câştiguri din transferul ti­tlurilor de valoare, altele decât păr­ţile sociale şi valorile mobiliare în ca­zul societăţilor închise, şi au obli­ga­ţia stabilirii câştigului net anual/ pier­derii nete anuale, potrivit legii.

Câştiguri din operaţiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract
Declaraţia se depune de către contribuabilii care, în anul de rapor­tare, au realizat câştiguri din ope­ra­ţiuni de vânzare-cumpărare de va­lu­tă la termen, pe bază de contract, precum şi orice alte operaţiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe autorizate şi supravegheate de Comisia Naţională a Valorilor Mobi­liare, şi au obligaţia stabilirii câştigului net anual/pierderii nete anuale, potrivit legii.
Sursa:http://www.sfin.ro